26th februarie 2021
Home » Comunicat de presă. Ultimele doalențe ale primarilor din ASCOR

Comunicat de presă. Ultimele doalențe ale primarilor din ASCOR

de reporterpenet

Imagine similară
Elaborarea Codului administrativ și a Codului de procedură administrativă a constituit propunerea Asociației Comunelor din România, susținută și de celelalte structuri ale autorităților administrației publice locale, încă din anul 2004. Astfel, edilii vor adoptarea în regim de urgență a acestor coduri care contribuie la buna funcționare a adimisntrației publice locale.

Potrivit Asociaţiei Comunelor din România, primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor consiliilor judeţene şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, prin textul cuprins în proiectul Codului administrativ, li se constituie dreptul la indemnizaţii pentru limită de vârstă, cam după acelaşi model cu ceea ce beneficiază, încă din 2006, senatorii şi deputaţii
COMUNICAT INTEGRAL AL ASCOR
În acest context au fost aprobate: 
1. Hotărârea Guvernului nr. 1360/2008 privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului odului de procedură administrativă;
2. Hotărârea Guvernului nr. 196/2016 privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ.
Aceste teze au fost elaborate pe parcursul mai multor ani împreună cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi cu implicarea activă a mediului universitar, practicieni ai dreptului, experţi europeni, organizaţii neguvernamentale cu notorietate în ceea ce priveşte profesionalismul în domeniul administraţiei publice centrale şi locale.
S-a convenit, fără echivoc, faptul că ordinea normală în ceea ce priveşte adoptarea acestor coduri este:
1. Codul administrativ;
2. Codul de procedură administrativă.
Astfel că suntem în situaţia aberantă de a avea tezele prealabile aprobate de mai bine de zece ani, iar reglementările specifice, amplu dezbătute cu aceeaşi specialişti, să zacă ori să urmeze căi cu unele vicii de procedură pe parcursul aprobării prin Parlamentul României; a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 681/2018 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe data de 11 martie 2019.
Până la organizarea alegerilor locale din anul 2020 avem mai puţin de un an, iar în absenţa Codului administrativ, autorităţile administraţiei publice locale, în exerciţiu, nu pot asigura toate elementele de organizare şi de funcţionare pentru viitoarele autorităţi locale, pe de o parte, aceleaşi impedimente fiind şi în ceea ce priveşte buna organizare şi funcţionare şi a altor entităţi strict legate de alegerile Preşedintelui României şi de alegerile parlamentare, pe de altă parte.
Luând act de iniţiativa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, respectiv de proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind Codul administrativ, apreciem pe deplin că se justifică celeritatea, constatând că sunt respectate prevederile:
a) art. 1 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată;
b) articolul 4 paragraful 6 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997;
c) art. 16 – 18 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
d) art. 8 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative  ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, cu modificările şi completările ulterioare;
f) Hotărârii Guvernului nr. 196/2016 privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ.
Am luat cunoştinţă din unele luări de poziţiei ale unor partide politice, dar şi ale anumitor organe de presă, care şi-au fixat drept ţinte câteva puncte care fac „deliciul” unora sau altora, dar fără să fie analizate în profunzime asupra necesităţii adoptării acestor măsuri, respectiv:
a) Codul administrativ nu constituie o urgenţă şi, pe cale de consecinţă, trebuie urmată calea dezbaterii prin Parlament; această poziţie nu ţine seama de realitatea obiectivă, în sensul că, de ani şi ani, în absenţa Codului administrativ prin care se realizează sistematizarea, concentrarea şi armonizarea legislaţiei, ne confruntăm cu o legislaţie tot mai stufoasă şi incoerentă, cu existenţa unor paralelisme;
b) prin Codul administrativ se încearcă cumpărarea primarilor, acordându-le pensii speciale; această afirmaţie este pe cât de falsă, pe atât de iraţională. Primarii, viceprimarii, preşedinţii consiliilor judeţene şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene trec prin filtrul alegerilor, condiţia de bază a democraţiei. Nicăieri în Codul administrativ nu se vorbeşte de vreo pensie specială! Dar, scrisă aşa, ştirea este mai spumoasă, efervescentă şi chiar fosforescentă!
Realitatea este alta:
1. primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor consiliilor judeţene şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, prin textul cuprins în proiectul Codului administrativ, li se constituie dreptul la indemnizaţii pentru limită de vârstă, cam după acelaşi model cu ceea ce beneficiază, încă din 2006, senatorii şi deputaţii; ori, acum, vedem cum chiar beneficiarii acestor drepturi, umplu ecranele, invocând câte şi mai câte împotriva unei minime forme de apreciere materială
pentru o serie întreagă de limitări la care sunt supuse aceste categorii de aleşi locali în timpul exercitării mandatelor;
2. indemnizaţiile pentru limită de vârstă nu sunt de natura pensiilor, ele având caracter viager, nefiind transmise urmaşilor;
3. instituirea indemnizaţiei pentru limită de vârstă nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea legislaţiei specifice cărora trebuie să li se supună aceşti aleşi locali, respectiv:
a) reglementările aplicabile lor sunt mult mai severe, mai restrictive, impunându-le obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au;
b) acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii;
c) se justifică în mod obiectiv şi rezonabil un tratament juridic asemănător senatorilor şi deputaţilor, inclusiv în ceea ce priveşte regimul de pensionare, deoarece ambele categorii de aleşi au un rol esenţial în asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor;
d) în această ordine de idei Curtea Constituţională, dând curs dispoziţiilor art. 11 şi 20 din Constituţia României, referitoare la raportul dintre reglementările interne şi cele 3 internaţionale, constată că „O diferenţă de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie”;
e) de asemenea, jurisprudenţa Curţii Constituţionale, referitoare la aplicarea principiuluiegalităţii în faţa legii şi al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudenţa în materie, şi ea constantă, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalităţii nu este sinonim cu uniformitatea şi că pentru situaţii diferite poate exista un tratament juridic diferit,recunoscându-se dreptul la diferenţă;
4. pensiile acestor categorii de aleşi locali sunt undeva între 1.400 de lei şi 1.900 de lei, deşi unii au chiar şi 30 (treizeci) de ani vechime sau chiar mai mult în aceste funcţii, având nenumărate exemple din ţară, pe care le putem prezenta! Venim cu o întrebare: Cui i se pare normală o astfel de situaţie, când din alte sisteme dincolo de vârsta la care se pensionează, chiar şi la 45 de ani, au pensii de peste 4.500 de lei; ASTA ESTE CONDIŢIA UNUI STAT DE DREPT, CU O VIZIUNE CORECTĂ ASUPRA IMPORTANŢEI SOCIALE A MUNCII?
5. actualele niveluri ale indemnizaţiilor acestor categorii de aleşi locali, mai ales ale celor de la nivelul comunelor, sunt total DEZONORANTE în raport cu atribuţiile unor autorităţi constituţionale, pe de o parte, dar care conduc la neimplicarea unor oameni care ar putea contribui mult mai mult la dezvoltarea unităţilor administrativ-teritoriale, pe de altă parte.
Faţă de cele de mai sus, conştienţi de rolul ce-l poate avea şi presa în susţinerea Codului administrativ, facem un apel la aceasta de a se alătura demersului structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, să determine Guvernul României să-şi mobilizeze eforturile pentru ca acest act normativ, temelie pentru tot ce înseamnă administraţia publică din România, să devină operaţional cât mai urgent cu putinţă.

Ar putea sa te intereseze

Lasa comentariu

* Folosind acest serviciu iti dai acordul ca site-ul nostru sa stocheze datele tale pentru a putea raspunde cerintelor.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site foloseste cookies pentru o experienta cat mai placuta a utilizatorilor. Nu stocam si nu folosim datele tale personale, decat daca optezi pentru newsletter, sau sectiunea de comentarii, pentru a putea sa-ti raspundem, sau sa-ti trimitem cele mai noi articole. Presupunem ca esti de acord cu acest lucru, dar, poti sa alegi Accept Citeste mai mult