8th octombrie 2024
Home » FOTO VIDEO Sărbătoarea „Geavrelelor” se numește, de fapt, „Steagul”

FOTO VIDEO Sărbătoarea „Geavrelelor” se numește, de fapt, „Steagul”

de reporterpenet
Geavrele 2017 RPN
Un obieci unic în țară, cunoscut până acum sub numele de „Geavrele” se numește, de fapt, „Steagul”. Clarificarea este adusă de primarul comunei Morteni, Ionel Olteanu. Tradiţia, veche din moşi – strămoşi îi adună pe sătenii din Morteni, judeţul Dâmboviţa, an de an în centrul comunei, acolo unde se ține acest obiecei care are loc întotdeauna în ziua de Bobotează.
Sărbătoarea constă în împodobirea unor prajini lungi de 14 metri fiecare cu batiste colorate, cusute manual de fetele nemăritate. Tradiţia spune că tinerele care sunt iordănite de trei ori şi-ar putea găsi alesul anul acesta. De asemenea, cei care poartă numele de Ion, Ioana, trebuie să îi primească pe colindători cu bucate alese. Mai mult, tinerii îşi măsoară puterile în lupte corp la corp.

„Steagul” nu „Geavrele”

„Nu ştim când şi de unde până unde cineva din afară localităţii noastre, fără să se documenteze, a denumit total eronat obiceiul obiceiul nostru străbun, păstrat cu sfinţenie şi mândrie de sute şi sute de ani. S-a scris prin ziare ori pe unele site-uri de pe internet şi chiar s-a spus şi pe la anumite posturi de radio sau televiziune cum că obiceiul nostru s-ar numi ,,geavrelele”. Nu este adevărat! Să fie clar pentru toată lumea: obiceiul se numeşte STEAGUL, nu ,,geavrelele”! În ziua de Bobotează( 6 ianuarie), noi spunem dintotdeauna, ,,Mergem la STEAGURI!”, nu ,,Mergem la GEAVRELE!”. Iar tinerii care împodobesc STEAGUL se numesc STEGARI. Geavrelele sunt elementele componente ale STEAGULUI, alături de beţe, ciucuri, cordele şi prăjină pe care tinerii stegari prind obiectele sus-numite. Există şi o carte (lucrare monografică) despre obiceiul acesta, scrisă de Maria Mirea, fosta mea profesoară de limba şi literatură română. Ea s-a născut, a copilărit, a învăţat şi a profesat în Morteni. Cartea are titlul „Steagul. Obicei unic” şi a fost publicată în anul 2004. Este singură carte despre acest obicei unic în lume”, spune primarul Ionel Olteanu. 
Bătrânii sunt de părere că fetele care cos cât mai multe batiste vor avea şanse mai mari să se mărite anul acesta. Tradiţia însă nu mai este ţinută cu sfinţenie de domnişoare iar flăcăii fac steagul doar cu batiste cusute de femeile din sat.

Sărbătoarea simbolizează bunăstare, prosperitate, deschiderea universului către mai bine şi linişte sufletească. De aceea, toţi sătenii trebuie iordăniţi, adică ridicaţi pe sus de flăcăi. Tinerii împodobesc prăjini cu panglici de cânepă ţesute în razboi de către femeile comunei şi folosite pentru prinderea geavrelelor de steag. Împodobirea steagurilor continuă cu ciucurii din lână viu coloraţi, dar şi cu panglici de mătase. În capatul prăjinei se aşează o cruce din lemn şi un busuioc. Obieciul este o binecuvântare pentru locuitori, spun oamenii de cultură.


Steagurile sunt purtate de şapte sau nouă tineri necăsătoriţi, îmbrăcaţi în costum naţional, care trebuie să meargă la fetele din comună să adune geavrelele, mai ales că numai un steag trebuie împodobit cu cel puţin 1.000 de batiste. Cele patru steaguri sunt pregătite de cei mai pricepuţi bărbaţi din sat care lucrează timp de mai multe zile la împodobirea acestora. Astăzi, ele au fost sfinţite de preotul din sat, precum şi apa, în centrul satului.
Tradiţia spune că cine nu primeşte stegarii va avea un an plin de ghinioane, astfel că gospodarii îi aşteaptă cu cele mai alese bucate sau cu bani. După 8 ianuarie se desfac geavrelele care sunt înapoiate fetelor, iar prăjinile se ţin în podul unor case alese, până în Ajun de Crăciun când sunt aduse la biserică pentru a fi sfinţite.

„Geavrele”, cuvânt turcesc

„Şi mai trebuie subliniat ceva. Noi, mortenenii/mortenarii suntem de naţionalitate română. Nu suntem sat de turci, cum au sugerat/afirmat unii. Nu am avut în satul nostru niciodată nici măcar un singur cetăţean de naţionalitate turcă. Avem şi monografia comunei (,,Morteni. Monografie”), scrisă tot de Prof. Maria Mirea, în care există un capitol special. Iar în volumul ,,Steagul. Obicei unic”, la pagină 26 se precizează că geavrelele sunt de fapt nişte batistuţe frumos colorate”, brodate şi de diferite dimensiuni.  Aşadar, noi, mortenenii, avem STEAGUL nostru, care ne reprezintă, simbolizând UNICITATE, SFINŢENIE, HĂRNICIE, MĂREŢIE. Comuna Morteni este formată din două sate: Morteni şi Neajlov. Numai în satul Morteni se desfăşoară obiceiul. În satul Neajlov există un alt obicei: STEAUA”, a mai spus primarul Ionel Olteanu.

Ar putea sa te intereseze

Lasa comentariu

* Folosind acest serviciu iti dai acordul ca site-ul nostru sa stocheze datele tale pentru a putea raspunde cerintelor.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest site foloseste cookies pentru o experienta cat mai placuta a utilizatorilor. Nu stocam si nu folosim datele tale personale, decat daca optezi pentru newsletter, sau sectiunea de comentarii, pentru a putea sa-ti raspundem, sau sa-ti trimitem cele mai noi articole. Presupunem ca esti de acord cu acest lucru, dar, poti sa alegi Accept Citeste mai mult