Paradigmele gastro-medicale ale României suverane sunt deja cunoscute si celebre asa încât va Invit sa ni le reamintim un pic.
1. Mâncarea bine fiarta, coaptă etc versus mâncarea cât mai putin trecută prin procese de preparare:
Este o măsura de preventie sanitar-veterinara fierberea, coacerea etc îndelungată a alimentelor per a contrario cu pierderea calitatilor nutritive prin aceste procese
2. Paradigma diabetologului versus nutritionistul in Romania
Pana acum vreo 7-8 ani nu exista in Romania nici o specializare medicala in nutritie asa ca înființarea numai la Cluj a primei astfel de specializări a fost binevenita. Doar ca in loc sa fie in cadrul facultății de medicina ea a fost in cadrul celei de farmacie. Pana atunci erau doar diabetologii vedetele in mass media in materia alimentației noastre si una din fatetele acestei paradigme era ca aceștia ilustrau perfect dictonul “fa ce zice popa nu ce face popa”.
Cezar Osiceanu
Majoritatea diabetologilor care propovăduiau Alimentația sănătoasă, echilibrata etc etc erau grași/grase astfel încât reacția de respingere era evidenta.
3. Paradigma nutriționistului atestat contra “specialiștilor”:
In contrapartida cu cei specializați si atestați in nutriționism de către facultăți si cursuri postuniversitare au apărut pe canalele media tot felul de guru care se pretindeau nutriționiști si specialiști, chiar si inventatori de produse destinate sănătății alimentare.
Împreuna cu medicul si jurnalistul Val Valcu chiar am găsit un astfel de personaj care pretindea pe internet ca este specialist in nutritie, descoperitor si producator al unui medicament (rețeta proprie)destinat tuturor pentru protecția ficatului.
Luat la întrebări a reieșit ca:
– nu făcuse facultatea de medicina, chimie alimentara sau măcar pe cea de biologie
– produsul lui pe care il promova ca si medicament nu fusese nici măcar înregistrat spre testare si aprobare de către Agenția Naționala a Medicamentului si era vândut ca si produs alimentar din gama suplimentelor.
Practic era un sarlatan! Interesele si interesul fata de aceast domeniu de nisa a stârnit repede dispute aprige între lumea medicala si restul persoanelor interesate a face bani din aceasta zona vasta.
Si uite asa au proliferat aparițiile in media a diverși instructori de fitness etichetați complet aiurea ca si specialiști in nutritie care scot perle pe banda rulantă prin intermediul rețetelor lor așa-zis secrete si pentru care luau bani frumoși. Retetele si dietele lor magice pentru slăbit mai ales se bazează pe produse cu in nivel înalt de nitrați si E-uri asa după cum fie vedem la emisiunea Andreei Pacuraru de la Realitateatv, fie citim folosind aplicația INFOCONS!
4. Paradigma denumită “interesul poarta fesul “ versus “sanatatea înainte de toate”
Este drept ca si lumea medicala a dat cu bata in balta chestie certa si certificata pana acum de prea multe ori, exemplul COVIDULUI fiind cel mai recent. Asa încât ne întrebam cum sa înțeleagă copilul obez de azi ca de exemplu Coca Cola este total nesănătoasă pentru el ca si pentru orice om normal devreme ce un medic cu doctorat chiar in nutriționism era angajat la reprezentanta de la Bucuresti special pentru a face vânzările sa crească si sa dea o aura de sanatate produsului promovat de exemplu la toate concursurile sportive ?
Este cam ca si cum mâine ministerul justitiei l-ar pune pe Terente consultant de imagine !!
Sau cum sa reduci consumul de asa ceva in rândul tinerilor si adulților care in cei doi ani de pandemie nu au mai făcut sport – nici înainte nu faceau dar acum au o scuza in plus?
Mulți se întreabă de ce a avut succes Coca Cola zero succes? Simplu: pentru ca cea normala are zahăr si sare intr-un pahar cât pentru un regiment, iar cea fara zahăr are sare pentru o săptămâna in același pahar !!!
5. Paradigma adevărurilor medicale versus sanatatea umană individuală sau de grup:
Din cauza condițiilor de mediu, sociale, tehnologice, etc omenirea s-a hrănit la propriu si la figurat pe baza unor dogme medicale si obiceiuri populare condimentate bine cu criterii religioase doar ca dezvoltarea tehnologică si evoluția umană au condus la mari probleme răsfrânte direct asupra individului sau grupului in sine.
Este incredibil cum societatea medicala, cel putin din Romania, s-a lăsat cumpărată cu câțiva arginți !
Adică se știe clar ca de dependenta creata de către combinatia zahăr si sare se scapă de doua ori mai greu decât de cea de cocaina si cu toate acestea nu exista nici o Interdicție publica din partea lumii medicale de restrângere a consumului de produse ce conțin aceasta combinație letala.
Si combinatia aceasta criminala o găsim astăzi in aproape orice, de la parizer si pizza, pana la ciocolata, prăjituri, etc
Interesant este ca prima aplicație din Romania si din lume care permite citirea instantanee a continutului înregistrat si/sau declarat de către producator pe alimente a fost lansată nu de către un medic, nutriționist, biochimist, etc ci de către un ong din Romania, INFOCONS pe numele ei. Cu ajutorul acestei aplicații gratuite fiecare poate sa identifice numărul si numele E-urilor, cantitățile si concentratiile de zahăr si sare, etc din fiecare produs mergând pana la calculul in cadrul unor combinații de produse pe care si le pregătește pentru masa.
Si este curios pentru mulți cum a reușit acest program care deși este românesc si gratuit de instalat pe orice telefon mobil a ajuns in peste 30 de tari fara nici o reclama sau buget de marketing.
6. Paradigma “banul vorbește”versus “jurământul lui Hipocrat”
Plimbările prin toată lumea pana de curând si apoi prin toată țara, cazarea in hoteluri de lux, mese festive opulente, bani pentru studii de tot felul in fapt șpăgi pe fata pentru liderii de opinie din lumea medicala sunt practici recunoscute si cunoscute public in Romania.
Toate acestea au marcat bile negre in percepția generală pentru ca distinșii reprezentanti ai jurământului lui Hipocrat au procedat la prescripția masiva nu de medicamente ci de suplimente alimentare.
7. Paradigma legii juridice versus legea bunului simt:
La presiunea UE, in fapt a multinaționalelor, au fost eliminate. Codex Alimentaria si legislația de protecție a consumatorului din Romania. Efectul a fost cel putin dezastruos deoarece romanilor li s-au vândut efectiv etichetele brand-urilor de produse si nu produsele originale plecând de la banalele spaghete si ajungând la detergenți etc.
Cazul brânzei importate care nu avea nici un gram de lapte in compozitie a trecut neobservat in presa noastră naționala, la fel ca alte sute si chiar mii de cazuri asemănătoare.
Grupul țărilor de la Vișegrad in care Romania nu a fost nici măcar invitata, a facut si face mare scandal in UE pe tema acestui subiect al diferențelor dintre produsele pentru Europa de Vest si cele pentru cea de Est reușind sa impună măsuri obligatorii de uniformizare. Doar ca multinaționalele nu au dormit in papuci precum romanii si au blocat aplicarea acestor dispoziții prin amânarea pentru anii 2026 cel putin.
8. Paradigma “ca la mama acasa”versus “fast food pe pâine”
La bunicile de astăzi doar, mai este valabilă vorba aceea “ bun ca la mama acasa” pentru ca ele s-au născut pana prin anul 1950 si au învățat sa fie gospodine gătind delicios din ce se găsea pe atunci adică mai nimic.
Fetele lor au fost crescute in mentalități de genul “ las’ ca face mama”, “tu sa te măriți cu un ministru ca sa te țină acasa cu menajera “ etc etc. Cert este ca majoritatea dintre ele nu s-au preocupat nici de școala si nici de gătit iar explozia fast food-urilor pentru toate buzunarele a fost visul lor devenit realitate!
Copii lor crescuți la McDonalds, cred ca acolo este si bucătăria si sufrageria familiei lor mai ales ca după cum spuneam mai sus au si locuri de joaca generoase si gratuite.
De multe ori am asistat la scene incredibile in care in fata unei mese pline cu bunătăți gătite ca la mama acasa, copii comesenilor le refuzau zgomotos si cereau bani părinților ca sa dea o fuga la fast food sau sa comande cu home delivery tot de la ele!
La final tot eternul Caragiale ne va pune fantastica-i întrebare prin intermediul cetateanului turmentat:
“ Bine, bine da’ io cu cine votez?”
Adică in traduceri aproximative
“ Si pe cine sa credem noi ăștia mulți si nu chiar atat de prosti?”
sau
“Bine si ce, cât, de unde si de la cine mâncam pana la urma?”
O Românie suverana pe pâine asa ca: Pofta buna!
